ÎNREGISTRAREA TARDIVĂ A NAŞTERII


         Întocmirea actului de naștere după trecerea unui an de la data nașterii se face la cererea scrisă a declarantului, cu aprobarea primarului unității administrative-teritoriale în a cărei rază s-a produs evenimentul și cu AVIZUL CONFORM al Directorului Direcției Județene de Evidență a Persoanelor Bacău, în cazul în care nașterea s-a produs pe raza județului Bacău.

         Cererea privind înregistrarea naşterii după împlinirea unui an de la data nașterii se depune fie la S.P.C.L.E.P./primăria competentă să înregistreze naşterea, fie la S.P.C.L.E.P./primăria în raza căreia are domiciliul unul dintre părinţi/persoana majoră neînregistrată, respectiv sediul instituţia interesată.

         Dacă cererea privind înregistrarea naşterii este depusă la primăria în raza căreia are domiciliul unul dintre părinţi/persoana majoră neînregistrată sau, după caz, sediul instituţia interesată, cererea împreună cu toate verificările şi documentele prevăzute de metodologia de stare civilă se transmit, în original, ofiţerului de stare civilă/personalului cu atribuţii de stare civilă din cadrul S.P.C.L.E.P./primăriei competente să înregistreze naşterea; primăria care a primit cererea reţine fotocopii ale documentelor, precum şi documentul în care s-a consemnat rezultatul verificărilor efectuate.

          Înregistrarea nașterii se realizează în termen de 90 de zile de la data solicitării și se face în baza următoarelor documente:

          a) certificatul medical constatator al naşterii;

          b) actul de identitate al mamei şi al declarantului, dacă naşterea nu este declarată de mamă;

          c) certificatul de căsătorie al părinţilor copilului, în original, iar dacă aceştia poartă nume de familie diferit, declaraţia scrisă cu privire la numele pe care îl va dobândi copilul, semnată de ambii părinţi în faţa ofiţerului de stare civilă sau a notarului public;

        d) declaraţia de recunoaştere a copilului născut în afara căsătoriei, dată de către tată în faţa ofiţerului de stare civilă care înregistrează naşterea, din care să rezulte şi numele de familie pe care îl dobândeşte copilul, la care se anexează consimţământul mamei. Tatăl minor îl poate recunoaşte singur pe copilul său dacă face dovada discernământului la momentul recunoaşterii, prin efectuarea expertizei psihiatrice.

        În situaţia în care ambii părinţi au vârsta sub 14 ani este necesar certificatul medical constatator al naşterii, certificatul de naştere al mamei, precum şi actul de identitate al reprezentantului legal al acesteia sau al declarantului, dacă declararea naşterii nu este făcută de reprezentantul legal al mamei copilului.

      În situaţia în care mama copilului are vârsta sub 14 ani, iar tatăl nu recunoaşte copilul, sunt necesare următoarele documente:

    a) certificatul medical constatator al naşterii;

    b) certificatul de naştere al mamei;

    c) actul de identitate al reprezentantului legal al mamei sau al declarantului, dacă declararea naşterii nu este făcută de reprezentantul legal al mamei.

        Când declaraţia naşterii este făcută de un cetăţean străin/apatrid necunoscător al limbii române ori de o persoană cu handicap auditiv sau surdocecitate, documentele necesare înregistrării actului se solicită prin intermediul unui interpret şi traducător autorizat sau, după caz, interpret autorizat al limbajului mimico-gestual ori al limbajului specific persoanelor cu surdocecitate.

         În cazul în care părinţii au domicilii diferite, părintele care declară naşterea va da o declaraţie din care să rezulte la care dintre părinţi are domiciliul copilul

         Întocmirea actului de naștere al copilului,  în lipsa actului de identitate al mamei, se face în baza următoarelor documente:

    a) certificatului medical constatator al naşterii;

    b) certificatul de căsătorie al părinților, după caz;

    c) fotocopia procesului-verbal întocmit de poliţist cu ocazia verificărilor efectuate la solicitarea unităţii sanitare în care a avut loc naşterea, certificată pentru conformitate de reprezentatul unităţii sanitare.

       În cazul în care naşterea mamei nu este înregistrată în registrele de stare civilă, pentru întocmirea actului de naştere al copilului se prezintă următoarele documente:

       a) declaraţia scrisă a declarantului;

     b) procesul-verbal privind identitatea declarată de mamă, semnat de reprezentantul D.G.A.S.P.C., de reprezentantul poliţiei şi de cel al unităţii sanitare;

    c) certificatul medical constatator al naşterii;

    d) actul de identitate al declarantului;

    e) declaraţia tatălui de recunoaştere a copilului, după caz, din care să rezulte şi numele de familie pe care îl dobândeşte copilul, la care se anexează consimţământul mamei .

 

         Dacă nu există certificat medical constatator al nașterii, actul de naștere se întocmește pe baza celorlalte documente, a expertizei medico-legale cu privire la data nașterii, în format an, lun, zi și sexulpersoanei, și a declarației de recunoaștere a mamei. În lipsa declarației de recunoaștere a mamei, actul de nașterese întocmește fără a se completa rubricile referitoare la părinți. În acest caz, numele de familie și prenumele se stabilesc prin dispoziția primarului unității administrativ-teritoriale unde se înregistrează nașterea.

 

        După finalizarea verificărilor, ofiţerul de stare civilă/personalul cu atribuţii de stare civilă întocmeşte un referat care trebuie să conţină datele necesare întocmirii actului de naştere.

        Referatul se înaintează D.J.E.P. Bacău împreună cu documentele aferente şi rezultatul verificărilor efectuate.

    După verificarea documentelor, D.J.E.P. Bacău restituie întreaga documentaţie, împreună cu avizul conform dat pe referatul  S.P.C.L.E.P./primăriei unităţii administrativ-teritoriale competente.

    La primirea referatului avizat de D.J.E.P.Bacău , ofiţerul de stare civilă/personalul cu atribuţii de stare civilă îl prezintă primarului pentru aprobare.

       În baza referatului aprobat, ofiţerul de stare civilă/personalul cu atribuţii de stare civilă întocmeşte actul de stare civilă şi eliberează certificatul de naştere persoanei îndreptăţite.

 

       Dacă naşterea s-a produs în străinătate şi nu a fost înregistrată la autorităţile locale/misiunea diplomatică ori oficiul consular al României sau a fost înregistrată cu date nereale privind identitatea părinţilor, întocmirea actului de naştere se face în ţară, în baza certificatului medical constatator al naşterii eliberat de autorităţile medicale străine sau, după caz, în baza certificatului de naştere, legalizate, după ce  Direcția pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date București verifică, prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe - Departamentul Consular, denumit în continuare M.A.E. – Direcția Consulară, dacă naşterea nu a fost înregistrată sau, după caz, cu ce date a fost înregistrată în străinătate.

        Dacă în urma verificărilor s-a stabilit că naşterea a fost înregistrată corect în străinătate, se parcurge procedura transcrierii certificatelor de stare civilă procurate din străinătate.

       Dacă în urma verificărilor s-a constatat că naşterea a fost înregistrată cu date nereale, ofiţerul de stare civilă/personalul cu atribuţii de stare civilă stabileşte în ce anume constă diferenţa dintre datele consemnate în actul înregistrat şi datele de identificare reale ale părinţilor copilului, pe bază de documente şi declaraţii ale persoanelor care pot da relaţii, inclusiv ale părinţilor copilului, date în faţa ofiţerului de stare civilă/personalului cu atribuţii de stare civilă sau notarului public.

    În această situație întocmirea actului de naştere se face la S.P.C.L.E.P./primăria în raza căreia are domiciliul unul dintre părinţi/persoana majoră.