Furnizarea de date cu caracter personal din R.N.E.P.

Persoanele fizice sau juridice pot solicita, în baza unor cereri scrise motivate, comunicarea unor date cu caracter personal din Registrul naţional de evidenţă a persoanelor, referitoare la:

- date de stare civilă (numele, prenumele, data şi locul naşterii, cât şi prenumele părinţilor persoanelor în cauză);

- date referitoare la actele de identitate eliberate persoanelor despre care sunt solicitate informaţii;

- date referitoare la domiciliile şi reşedinţele acordate;

- date referitoare la codul numeric personal atribuit.

Furnizarea datelor cu caracter personal din RNEP se face cu plata în condiţiile stabilite de lege.

Activitatea de furnizare a unor date cu caracter personal din Registrul naţional de evidenţă a persoanelor este reglementata de OUG nr.97/2005 privind evidenţa, domiciliul, reşedinţa şi actele de identitate ale cetăţenilor români, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 290/2005, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi de Regulamentul (UE) 679/2016 al Parlamentului European şi al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date. Potrivit acestor acte normative, furnizarea unor date cu caracter personal se poate realiza numai după obţinerea, în prealabil, a consimţământului scris al persoanelor vizate.

Consimţământul persoanelor vizate nu este necesar atunci când există un temei legal justificat.

Se consideră temei legal justificat, solicitările unor date cu caracter personal primite din partea organelor de poliţie, Ministerului Apărării, Serviciului Român de Informaţii, Parchetului, Justiţiei, instituţiilor specializate de ocrotire socială cu privire la minori sau alte persoane îndreptăţite la ocrotire, persoane fizice ale căror interese legitime sunt probate prin înscrisuri ce fac dovada temeiului legal justificat, persoanelor fizice care solicită comunicarea unor date proprii de evidenţa persoanelor etc.

Soluţionarea acestui tip de cereri revine Serviciilor publice comunitare de evidenţă a persoanelor (judeţene sau locale ), pentru cererile formulate atât de persoanele juridice, cât şi de persoanele fizice.

Taxa pentru furnizare date/persoană se achită la serviciul taxe şi impozite al primăriei unde funcţionează SPCLEP, iar pentru DJEP Bacău se achită în contul IBAN nr. RO42TREZ06121G335000XXXX și are valoarea de 28 lei.

Se exceptează de la plata taxelor prevăzute de lege verificările din RNEP, sau, după caz, furnizarea unor date cu caracter personal, solicitate în scopul exercitării atribuţiilor legale, de către :

- instituţiile publice cu atribuţii în domeniul apărării, ordinii publice, securităţii naţionale şi justiţiei;

- instituţiile publice cu atribuţii în domeniul realizării creanţelor bugetare prin modalităţile de executare silită prevăzute de lege;

- casele de asigurări de sănătate judeţene şi a municipiului Bucureşti, Casa de Asigurări de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranţei Naţionale şi Autorităţii Judecătoreşti şi Casa Asigurărilor de Sănătate a Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului;

- Ministerul Sănătăţii Publice, autorităţile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti;

- Ministerul Finanţelor Publice şi structurile subordonate acestuia, în scopul urmăririi impozitului pe venit datorat de persoanele fizice;

- instituţiile cu atribuţii în domeniul protecţiei drepturilor copilului şi al asistenţei şi ocrotirii sociale a bătrânilor;

- alte persoane juridice, în condiţiile prevăzute de lege.

Drepturile persoanei în contextul prelucrării datelor cu caracter personal

Conform cerinţelor Regulamentului (UE) 679/2016 al Parlamentului European şi al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date, Direcţia Judeţeană de Evidenţă a Persoanelor are obligaţia de a utiliza datele de identificare şi adresele cetăţenilor români în condiţii de siguranţă şi numai pentru scopurile specificate. Scopul colectării datelor este: cunoaşterea numărului, structurii şi mişcării populaţiei pe teritoriul României.

Dreptul de acces la date

(1)Orice persoană vizată are dreptul de a obţine de la operator, la cerere şi in mod gratuit pentru o solicitare pe an, confirmarea faptului că datele care o privesc sunt sau nu sunt prelucrate de acesta.

(2)Persoana vizată poate solicita de la operator informaţiile prevăzute la alin (1) , printr-o cerere întocmită în formă scrisă, datată şi semnată. În cerere solicitantul poate arăta daca doreşte ca informaţiile să îi fie comunicate la o anumita adresă, care poate fi şi de poşta electronică, sau printr-un serviciu de corespondenţă care sa asigure că predarea i se va face numai personal.

(3)Operatorul este obligat să comunice informaţiile solicitate, în termen de 15 zile de la data primirii cererii, cu respectarea eventualei opţiuni a solicitantului exprimate potrivit alineatului anterior.

(4) Orice persoană vizată are dreptul de a obţine de la operator, la cerere şi în mod gratuit:

a) după caz, rectificarea, actualizarea, blocarea sau ştergerea datelor a căror prelucrare nu este conformă prezentei legi, în special a datelor incomplete sau inexacte;

b) după caz, transformarea în date anonime a datelor a căror prelucrare nu este conformă prezentei legi;

c) notificarea către terţii cărora le-au fost dezvăluite datele oricărei operaţiuni efectuate conform lit. a) sau b) , dacă această notificare nu se dovedeşte imposibilă sau nu presupune un efort disproporţionat faţă de interesul legitim care ar putea fi lezat.

De asemenea, este recunoscut dreptul fiecărui cetăţean de a se adresa justiţiei.

Datele cu caracter personal pot fi transferate în străinătate cu respectarea dispoziţiilor Regulamentului (UE) 679/2016 al Parlamentului European şi al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date.

Datele transferate în străinătate pot avea ca scop: constatarea, exercitarea sau apărarea unui drept în justiţie, recuperarea creanţelor unor cetăţeni români către autorităţile altor state.